PĂTRUNJEL. Ai nevoie de seminţe pe care le poţi cumpăra din magazinele de grădinărit sau hipermarketuri, de un ghiveci mai mare şi de un pământ de flori (amestecat cu nisip), prin care apa să se scurgă cu uşurinţă. După ce ai plantat seminţele, trebuie să le acoperi cu o folie transparentă de plastic şi să âi faci câteva găuri pentru a avea aer. Folia poate fi îndepărtată în momentul în care plantele încep sa se vada. Ghiveciul trebuie ţinut într-un loc luminos, cu o temperatură constantă, de peste 20 grade C.
LEUŞTEAN. Este bine să ţii ghiveciul cu leuştean la umbră, planta fiind dependentă şi de un sol umed, dar nu excesiv de umed. Leuşteanul se înmulţeşte prin seminţe, pe care poţi cumpăra din magazinele de specialitate sau din hipermarketuri, dar şi prin răsad sau rădăcină. Planta are o rădăcină ce se poate dezvolta foarte mult astfel că este indicat să-l cultivi într-un ghiveci de dimensiuni mari.
MĂRAR. Ghiveciul în care ai plantat mărarul trebuie ţinut în locurile calde şi luminoase ale bucătăriei sau balconului. Este recomandat să îl uzi moderat pentru că rădăcinile sale pot putrezi.
ROZMARIN. Planta are nevoie de multă lumină pe toată perioada anului. Rozmarinul nu are nevoie de multă apă ci doar de puţină umezeală. Este indicat să pui apă în farfuria ghiveciului şi pentru ca planta să-şi poată trage cât are nevoie. Ai nevoie de pământ de flori cumpărat de la magazine, amestecat cu puţin nisip.
BUSUIOC. Are proprietăţi aromatice dar şi medicinale, având un efect antioxidant, anticancer, antiviral şi antibacterian. Planta are nevoie de un sol bine drenat şi trebuie ţinut în permanenţă la lumină. De aceea, este indicat să pozitionezi ghiveciul pe un pervaz al unui geam orientat către sud. Frunzele de busuioc sunt folosite adesea la prepararea salatelor, pastelor, fripturilor, a diferitelor sosuri dar şi în combinaţie cu fructe.
CIMBRU. Poate fi crescut în ghiveci printr-un butaş lăsat să prindă rădăcini. Cimbrul este o plantă iubitoare de lumină. Este indicat să culegi frunzele imediat ce acesta a înflorit. Cimbrul este utilizat pentru a da savoare cărnii, salatelor, supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor cu legume şi carne, deserturilor.
SALVIA. Ca să cultivi salvia în ghivece poţi să porneşti cu un butaş de la o plantă din grădină. Salvia tolerează bine aerul uscat din interiorul casei şi are nevoie de lumină puternică. Este folosită pentru a da aromă fripturilor, brânzeturilor sau la prepararea diverselor garnituri de legume şi sosuri.
OREGANO. Cel mai bine este să plantezi în casă un butaş procurat prin tăierea unei ramuri din planta din curte. Plantează-l într-un ghiveci şi ţine-l lângă o fereastră orientată spre sud.
MAGHIRAN. Maghiranul creşte bine în orice ghiveci, sub forma unei tufe din care poţi culege frunzuliţele. Are nevoie de lumină multă, se udă ponderat.
Te pasionează gătitul şi vrei să ai întotdeauna cele mai bune şi proaspete condimente la îndemână?
Fie că vrei să-ţi faci o limonadă rece ca gheaţa în care să adaugi câteva frunze proaspete de mentă, fie că pregăteşti o salată şi vrei câteva frunze aromate de busuioc, le poţi avea la îndemână fără bătăi de cap.
Plantele aromate, precum busuiocul, rozmarinul, salvia, cimbrul, menta, pătrunjelul etc, pot fi plantate în minijardiniere sau ghivece pe care să le aşezi fix în bucătărie.
Ca să îţi fie mai uşor, cumpără răsaduri de plante aromate, din magazinele de bricolaj şi grădinărit şi plantează-le în ghivece potrivite ca mărime, în funcţie de plantă. Ideale sunt ghivecele din ceramică nelăcuite, care permit pământului să “respire” şi să elimine excesul de apă.
Poţi cumpăra şi semninţe pe care să le sădeşti în ghivece, dar durează mult mai mult şi este mai dificil.
Nu uita că lumina este esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plăntuţelor tale. Prin urmare, aşază-le în cel mai luminos loc al bucătăriei, ideal pe pervaz, dar nu în soare direct pe timpul verii.
De fiecare dată când vrei să condimentezi un preparat, rupe numai câteva frunzuliţe şi din când în când ciupeşte vărful plantei pentru a stimula ramificarea.
Germenii – consideraţi hrana secolului XXI –
Sunt uşor de produs în orice anotimp şi în orice condiţii, reprezentând importante surse de nutrienţi. Germenii au o cantitate de elemente nutritive, vitamine, enzime şi minerale esenţiale mult mai mare decât planta matură. Seminţele germinate sunt, de fapt, o hrană uşor asimilabilă, ce necesită un consum minim de energie din partea organismului nostru.
Germenii pot ajuta organismul supus zilnic unui asalt al toxinelor, cu un sistem imunitar slăbit. Dacă includem germeni în dieta noastră zilnică, vom oferi organismului nostru energia şi hrana necesară pentru a se detoxifia, a se întări şi pentru a se vindeca.
Germenii sunt definiţi ca nişte produse naturiste obţinute prin germinarea unor seminţe comestibile (deci nu sunt seminţele efectiv!), netratate chimic, în condiţii stricte de igienă.
In conditiile in care nu toata lumea isi permite sa infiinteze o gradina situata in fata casei din cauza ca majoritatea dintre noi ne traim existenta in apartamente destul de inghesuite, idea unui spatiu dedicat ierburilor aromatice capata un sens pozitiv.
De asemenea si cei care detin un spatiu in fata casei in care ar putea sa planteze legume, fructe si ierburi aromatice, pot fi incurcati sezonul rece.
In primul si in primul rand alegeti plantele pe care vreti sa le cresteti. Daca nu aveti un spatiu prea mare pe care sa il transformati in gradina, puteti sa va orientati catre plantele intrebuintate cel mai des in bucatarie.
Astfel mancarea va avea un gust cu totul deosebit in conditiile in care condimentele cultivate si ingrijite de dumneavoastra vor fi mult mai aromate decat cele pe care le-ati fi cumparat.
Printre cele mai folosite ierburi aromatice se numara menta, busuiocul, cimbrul, patrunjelul, mararul, etc.
Dupa ce ati ales locul si plantele pe care le veti creste cautati semintele cele mai bune. Cumparati-le dintr-un loc in care sa aveti incredere. Astfel nu va veti irosi timpul sa cresteti plante pe care sa nu le folositi deoarece nu sunt aromate si nu va ajuta cu nimic in bucatarie.
Pamantul, de o importanta foarte mare, trebuie ales cu grija. In functie de nevoile plantelor dumneavoastra.
Pentru un succes garantat alegeti locul potrivit unde veti planta semintele. Nu uitati ca trebuie sa respectati cerintele plantelor. Unele se vor dezvolta de minune daca beneficiaza de mult soare, iar altele sunt obisnuite cu un loc partial umbros.
Daca soarele nu este destul de puternic in zona unde ati decis sa amplasati mica dumneavoastra gradina, puteti folosi lumina artificiala. Lampile fluorescente sunt la fel de eficiente ca lumina oferita de razele soarelui.
Dupa lumina, plantele dumneavoastra vor avea nevoie si de apa. la acest capitol trebuie sa aveti mare grija pentru a nu le uda in exces sau prea putin.
GERMENI DE GRÂU
Germenii de grâu au un efect antioxidant puternic, fiind o importantă sursă de săruri minerale Ca, K, Fe, Mg, P şi vitamine A, B, C, D, E. Sunt o importantă sursă de proteine, datorită conţinutului în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi în organism, ca atare produsul trebuie consumat în mod regulat.
GERMENI DE RIDICHE
Au efect de epurare a ficatului şi rinichilor, slab efect diuretic şi de detoxifiere a organismului. Pe lângă conţinutul în vitamina B, sunt şi o importantă sursă de minerale Fe, K, P. Componenţii cei mai importanţi ai germenilor sunt enzimele, respectiv flavonoidele, care acţionează sinergic, prin potenţare reciprocă a acţiunii.
GERMENI DE LUCERNĂ(alfaalfa, erba medica)
Germenii de lucernă sunt cei mai bogaţi şi mai compleţi germeni. Conform tradiţiei, primii care au cultivat lucernă au fost arabii, în urmă cu 2.000 ani şi ei au numit-o “părintele tuturor alimentelor”. Sunt bogaţi în 8 enzime importante pentru digestie şi compuşi importanţi precum fitohormoni, saponine, acid L-succinic, clorofilă. Sunt o importantă sursă de vitamine A, C, B12, D, E, K şi minerale Ca, P, Mg, Mn. Nici un fruct şi nici o plantă nu conţine atâtea enzime indispensabile digestiei. Stimuleaza secreţia lactată la femeile care alăptează. Datorită conţinutului său de acid de chihlimbar ajută la menţinerea elasticităţii ţesutului conjuctiv. Contin şi o cantitate mare de proteine (35%). De asemenea conţin toţi aminoacizii esenţiali.
GERMENI DE BROCCOLI
Au valoare nutritivă şi alimentară ridicată, datorită conţinutului bogat în glucide, vitamine şi săruri minerale. Broccoli are origine comună cu conopida. Germenii de broccoli reprezintă cea mai complexă sursă naturală de enzime. Prezintă un conţinut ridicat în săruri minerale Fe, K, Mn, Se, Zn, Mg, Ca iar datorită efectului sinergic al elementelor din compoziţie este indispensabil pentru păstrarea sănătăţii. Germenii de broccoli sunt o sursă excelentă de vitamina A si C. Germenii au proprietăţi diuretice bine cunoscute şi ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar.
GERMENI DE FLOAREA SOARELUI
Efectele sale de înfrumuseţare corporală au fost cunoscute încă din antichitate. Efectul principal al germenilor, menţinerea sănătăţii epidermei, se datorează conţinutului ridicat în uleiuri, vitamine şi săruri minerale cu acţiune protectoare. Datorită compuşilor cu un conţinut ridicat în fosfaţi prezintă efecte de curăţare, înfrumuseţare şi hrănire a pielii, având rol în combaterea acneei, fiind în acelaşi timp o importantă sursă de vitamina E şi B12, respectiv niacină (vitamina pielii). Sunt bogaţi în compuşi minerali: P, Ca , Fe, Zn, I, Mg.
GERMENI DE VARZĂ ROŞIE
Germenii au proprietăţi antioxidante extraordinare, determinate de compuşii din structură, cum ar fi sulforafanii, indocarbazolul, care stimulează producerea de enzime necesare combaterii cancerului. Au un conţinut ridicat în vitamina U, cu efect antiulceros dovedit. Conţinutul în calciu corespunde celui din lapte.
GERMENI DE VARZĂ CREAŢĂ (BRUXELLES)
Varza de Bruxelles este considerată o minunată inovaţie a horticultorilor danezi. Efectele sale se manifestă la nivelul pancreasului prin ameliorarea procesului de sinteză a insulinei. Utilizarea sa în diabetul zaharat se datorează conţinutului în mangan, crom şi alte elemente minerale. Sunt o sursă bogată de vitamine A, B şi C şi minerale Ca, Na, K, P, Fe, S, Mn, Cr.
Puteti adăuga germenii: proaspeţi în salată, varză murată, piure de cartofi, cartofi copţi, salată de fructe, omletă, cu ceapă şi alte legume. Utilizaţi-i ca garnitură la platouri. Adăugaţi-i la pizza, la prăjiturile de cartofi, ciorbe, salată orientală. Adăugaţi germeni striviţi la mujdeiul de usturoi. Amestecaţi branza cu mărar şi germeni striviţi; utilizaţi aceasta brânză pentru a umple ardei.
PĂTRUNJEL. Ai nevoie de seminţe pe care le poţi cumpăra din magazinele de grădinărit sau hipermarketuri, de un ghiveci mai mare şi de un pământ de flori (amestecat cu nisip), prin care apa să se scurgă cu uşurinţă. După ce ai plantat seminţele, trebuie să le acoperi cu o folie transparentă de plastic şi să âi faci câteva găuri pentru a avea aer. Folia poate fi îndepărtată în momentul în care plantele încep sa se vada. Ghiveciul trebuie ţinut într-un loc luminos, cu o temperatură constantă, de peste 20 grade C.
LEUŞTEAN. Este bine să ţii ghiveciul cu leuştean la umbră, planta fiind dependentă şi de un sol umed, dar nu excesiv de umed. Leuşteanul se înmulţeşte prin seminţe, pe care poţi cumpăra din magazinele de specialitate sau din hipermarketuri, dar şi prin răsad sau rădăcină. Planta are o rădăcină ce se poate dezvolta foarte mult astfel că este indicat să-l cultivi într-un ghiveci de dimensiuni mari.
MĂRAR. Ghiveciul în care ai plantat mărarul trebuie ţinut în locurile calde şi luminoase ale bucătăriei sau balconului. Este recomandat să îl uzi moderat pentru că rădăcinile sale pot putrezi.
ROZMARIN. Planta are nevoie de multă lumină pe toată perioada anului. Rozmarinul nu are nevoie de multă apă ci doar de puţină umezeală. Este indicat să pui apă în farfuria ghiveciului şi pentru ca planta să-şi poată trage cât are nevoie. Ai nevoie de pământ de flori cumpărat de la magazine, amestecat cu puţin nisip.
BUSUIOC. Are proprietăţi aromatice dar şi medicinale, având un efect antioxidant, anticancer, antiviral şi antibacterian. Planta are nevoie de un sol bine drenat şi trebuie ţinut în permanenţă la lumină. De aceea, este indicat să pozitionezi ghiveciul pe un pervaz al unui geam orientat către sud. Frunzele de busuioc sunt folosite adesea la prepararea salatelor, pastelor, fripturilor, a diferitelor sosuri dar şi în combinaţie cu fructe.
CIMBRU. Poate fi crescut în ghiveci printr-un butaş lăsat să prindă rădăcini. Cimbrul este o plantă iubitoare de lumină. Este indicat să culegi frunzele imediat ce acesta a înflorit. Cimbrul este utilizat pentru a da savoare cărnii, salatelor, supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor cu legume şi carne, deserturilor.
SALVIA. Ca să cultivi salvia în ghivece poţi să porneşti cu un butaş de la o plantă din grădină. Salvia tolerează bine aerul uscat din interiorul casei şi are nevoie de lumină puternică. Este folosită pentru a da aromă fripturilor, brânzeturilor sau la prepararea diverselor garnituri de legume şi sosuri.
OREGANO. Cel mai bine este să plantezi în casă un butaş procurat prin tăierea unei ramuri din planta din curte. Plantează-l într-un ghiveci şi ţine-l lângă o fereastră orientată spre sud.
MAGHIRAN. Maghiranul creşte bine în orice ghiveci, sub forma unei tufe din care poţi culege frunzuliţele. Are nevoie de lumină multă, se udă ponderat.
Te pasionează gătitul şi vrei să ai întotdeauna cele mai bune şi proaspete condimente la îndemână?
Fie că vrei să-ţi faci o limonadă rece ca gheaţa în care să adaugi câteva frunze proaspete de mentă, fie că pregăteşti o salată şi vrei câteva frunze aromate de busuioc, le poţi avea la îndemână fără bătăi de cap.
Plantele aromate, precum busuiocul, rozmarinul, salvia, cimbrul, menta, pătrunjelul etc, pot fi plantate în minijardiniere sau ghivece pe care să le aşezi fix în bucătărie.
Ca să îţi fie mai uşor, cumpără răsaduri de plante aromate, din magazinele de bricolaj şi grădinărit şi plantează-le în ghivece potrivite ca mărime, în funcţie de plantă. Ideale sunt ghivecele din ceramică nelăcuite, care permit pământului să “respire” şi să elimine excesul de apă.
Poţi cumpăra şi semninţe pe care să le sădeşti în ghivece, dar durează mult mai mult şi este mai dificil.
Nu uita că lumina este esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plăntuţelor tale. Prin urmare, aşază-le în cel mai luminos loc al bucătăriei, ideal pe pervaz, dar nu în soare direct pe timpul verii.
De fiecare dată când vrei să condimentezi un preparat, rupe numai câteva frunzuliţe şi din când în când ciupeşte vărful plantei pentru a stimula ramificarea.
Germenii – consideraţi hrana secolului XXI –
Sunt uşor de produs în orice anotimp şi în orice condiţii, reprezentând importante surse de nutrienţi. Germenii au o cantitate de elemente nutritive, vitamine, enzime şi minerale esenţiale mult mai mare decât planta matură. Seminţele germinate sunt, de fapt, o hrană uşor asimilabilă, ce necesită un consum minim de energie din partea organismului nostru.
Germenii pot ajuta organismul supus zilnic unui asalt al toxinelor, cu un sistem imunitar slăbit. Dacă includem germeni în dieta noastră zilnică, vom oferi organismului nostru energia şi hrana necesară pentru a se detoxifia, a se întări şi pentru a se vindeca.
Germenii sunt definiţi ca nişte produse naturiste obţinute prin germinarea unor seminţe comestibile (deci nu sunt seminţele efectiv!), netratate chimic, în condiţii stricte de igienă.
In conditiile in care nu toata lumea isi permite sa infiinteze o gradina situata in fata casei din cauza ca majoritatea dintre noi ne traim existenta in apartamente destul de inghesuite, idea unui spatiu dedicat ierburilor aromatice capata un sens pozitiv.
De asemenea si cei care detin un spatiu in fata casei in care ar putea sa planteze legume, fructe si ierburi aromatice, pot fi incurcati sezonul rece.
In primul si in primul rand alegeti plantele pe care vreti sa le cresteti. Daca nu aveti un spatiu prea mare pe care sa il transformati in gradina, puteti sa va orientati catre plantele intrebuintate cel mai des in bucatarie.
Astfel mancarea va avea un gust cu totul deosebit in conditiile in care condimentele cultivate si ingrijite de dumneavoastra vor fi mult mai aromate decat cele pe care le-ati fi cumparat.
Printre cele mai folosite ierburi aromatice se numara menta, busuiocul, cimbrul, patrunjelul, mararul, etc.
Dupa ce ati ales locul si plantele pe care le veti creste cautati semintele cele mai bune. Cumparati-le dintr-un loc in care sa aveti incredere. Astfel nu va veti irosi timpul sa cresteti plante pe care sa nu le folositi deoarece nu sunt aromate si nu va ajuta cu nimic in bucatarie.
Pamantul, de o importanta foarte mare, trebuie ales cu grija. In functie de nevoile plantelor dumneavoastra.
Pentru un succes garantat alegeti locul potrivit unde veti planta semintele. Nu uitati ca trebuie sa respectati cerintele plantelor. Unele se vor dezvolta de minune daca beneficiaza de mult soare, iar altele sunt obisnuite cu un loc partial umbros.
Daca soarele nu este destul de puternic in zona unde ati decis sa amplasati mica dumneavoastra gradina, puteti folosi lumina artificiala. Lampile fluorescente sunt la fel de eficiente ca lumina oferita de razele soarelui.
Dupa lumina, plantele dumneavoastra vor avea nevoie si de apa. la acest capitol trebuie sa aveti mare grija pentru a nu le uda in exces sau prea putin.
GERMENI DE GRÂU
Germenii de grâu au un efect antioxidant puternic, fiind o importantă sursă de săruri minerale Ca, K, Fe, Mg, P şi vitamine A, B, C, D, E. Sunt o importantă sursă de proteine, datorită conţinutului în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi în organism, ca atare produsul trebuie consumat în mod regulat.
GERMENI DE RIDICHE
Au efect de epurare a ficatului şi rinichilor, slab efect diuretic şi de detoxifiere a organismului. Pe lângă conţinutul în vitamina B, sunt şi o importantă sursă de minerale Fe, K, P. Componenţii cei mai importanţi ai germenilor sunt enzimele, respectiv flavonoidele, care acţionează sinergic, prin potenţare reciprocă a acţiunii.
GERMENI DE LUCERNĂ(alfaalfa, erba medica)
Germenii de lucernă sunt cei mai bogaţi şi mai compleţi germeni. Conform tradiţiei, primii care au cultivat lucernă au fost arabii, în urmă cu 2.000 ani şi ei au numit-o “părintele tuturor alimentelor”. Sunt bogaţi în 8 enzime importante pentru digestie şi compuşi importanţi precum fitohormoni, saponine, acid L-succinic, clorofilă. Sunt o importantă sursă de vitamine A, C, B12, D, E, K şi minerale Ca, P, Mg, Mn. Nici un fruct şi nici o plantă nu conţine atâtea enzime indispensabile digestiei. Stimuleaza secreţia lactată la femeile care alăptează. Datorită conţinutului său de acid de chihlimbar ajută la menţinerea elasticităţii ţesutului conjuctiv. Contin şi o cantitate mare de proteine (35%). De asemenea conţin toţi aminoacizii esenţiali.
GERMENI DE BROCCOLI
Au valoare nutritivă şi alimentară ridicată, datorită conţinutului bogat în glucide, vitamine şi săruri minerale. Broccoli are origine comună cu conopida. Germenii de broccoli reprezintă cea mai complexă sursă naturală de enzime. Prezintă un conţinut ridicat în săruri minerale Fe, K, Mn, Se, Zn, Mg, Ca iar datorită efectului sinergic al elementelor din compoziţie este indispensabil pentru păstrarea sănătăţii. Germenii de broccoli sunt o sursă excelentă de vitamina A si C. Germenii au proprietăţi diuretice bine cunoscute şi ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar.
GERMENI DE FLOAREA SOARELUI
Efectele sale de înfrumuseţare corporală au fost cunoscute încă din antichitate. Efectul principal al germenilor, menţinerea sănătăţii epidermei, se datorează conţinutului ridicat în uleiuri, vitamine şi săruri minerale cu acţiune protectoare. Datorită compuşilor cu un conţinut ridicat în fosfaţi prezintă efecte de curăţare, înfrumuseţare şi hrănire a pielii, având rol în combaterea acneei, fiind în acelaşi timp o importantă sursă de vitamina E şi B12, respectiv niacină (vitamina pielii). Sunt bogaţi în compuşi minerali: P, Ca , Fe, Zn, I, Mg.
GERMENI DE VARZĂ ROŞIE
Germenii au proprietăţi antioxidante extraordinare, determinate de compuşii din structură, cum ar fi sulforafanii, indocarbazolul, care stimulează producerea de enzime necesare combaterii cancerului. Au un conţinut ridicat în vitamina U, cu efect antiulceros dovedit. Conţinutul în calciu corespunde celui din lapte.
GERMENI DE VARZĂ CREAŢĂ (BRUXELLES)
Varza de Bruxelles este considerată o minunată inovaţie a horticultorilor danezi. Efectele sale se manifestă la nivelul pancreasului prin ameliorarea procesului de sinteză a insulinei. Utilizarea sa în diabetul zaharat se datorează conţinutului în mangan, crom şi alte elemente minerale. Sunt o sursă bogată de vitamine A, B şi C şi minerale Ca, Na, K, P, Fe, S, Mn, Cr.
Puteti adăuga germenii: proaspeţi în salată, varză murată, piure de cartofi, cartofi copţi, salată de fructe, omletă, cu ceapă şi alte legume. Utilizaţi-i ca garnitură la platouri. Adăugaţi-i la pizza, la prăjiturile de cartofi, ciorbe, salată orientală. Adăugaţi germeni striviţi la mujdeiul de usturoi. Amestecaţi branza cu mărar şi germeni striviţi; utilizaţi aceasta brânză pentru a umple ardei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu